Democratic control of Romanian intelligence after three decades: quis custodiet ipsos custodes?

23 October 2018 by · Leave a Comment
Filed under: Articole recente, Publicistica 

ABSTRACT
Romania faced one of the most dramatic transitions from authoritarian communism to become a democracy and a member of the North-Atlantic Treaty Organization (NATO) and the European Union (EU). The backbone of building a democratic society has been civilian control of the military. This article briefly describes the norms and institutions of democratic control of the intelligence services in Romania and assesses how the mechanisms of democratic control have worked in practice after almost three decades of reform. We argue that many of the post-1989 reforms have been only superficial implemented and monitored, particularly after Romania joined NATO and the EU. The article concludes that the democratic control of intelligence in Romania is an unfinished business. There are structural shortcomings embedded in the process of democracy consolidation that need to be addressed.

https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/14751798.2018.1529103

An Eastern European view on great power politics- Egmont Commentary

1 September 2018 by · Leave a Comment
Filed under: Anunturi 

Last July’s meeting in Helsinki between Presidents Trump and Putin greatly concerned the states of Eastern Europe. Helsinki is a highly symbolic venue for them, since this is where the CSCE Final Act was signed in 1975. The principal gain that the USSR claimed back then was the recognition of post-Second World War borders, while the advantage that the West claimed was the acknowledgement of human rights. Some argue that the latter was so important that it led to the defeat of USSR – an event that Putin considers to be the worst geopolitical catastrophe in Russian history.

Available at: http://www.egmontinstitute.be/an-eastern-european-view-on-great-power-politics/

Bugetul apărării: am un leu şi vreu să-l beu?

8 July 2018 by · Leave a Comment
Filed under: Anunturi 

“Frontul” este la graniţa României, paradigma de securitate s-a schimbat, confruntarea marilor puteri este explicită iar noi pare că am luat ajutorul social şi mergem la cârciumă.

http://www.contributors.ro/administratie/bugetul-apararii-am-un-leu-si-vreu-sa-l-beu/

MARIAN ZULEAN PRIVATE COLLECTION

8 July 2018 by · Leave a Comment
Filed under: Anunturi 

MARIAN ZULEAN PRIVATE COLLECTION

The Marian Zulean personal collection is an illustration of the fact that any act of cultural opposition is dependent on the societal context that generates it. It implicitly highlights the fundamental difference between Romania and other communist states in the last years of the period 1980–1989. The more than 400 newspapers, magazines, brochures and books, originating especially from the Soviet Union in the Gorbachev period, epitomise a reformist political discourse that had become relatively official in the rest of the Soviet bloc, but was considered dangerous by the Romanian Securitate.

Registry

“Apărare onestă”

21 January 2018 by · Leave a Comment
Filed under: Articole recente, Publicistica 

”Apărarea onestă” este o metaforă ce ar trebui să definească o nouă paradigmă în managementul politicilor de apărare, conform unei analize propuse de Thomas-Durell Young în cartea Anatomia instituțiilor de apărare din țările europene post-comuniste. Mirajul modernizării militare. Cartea reprezintă încununarea experienței de o viață a unui cercetător și consultant militar de la Naval Postgraduate School (Monterrey, SUA), care a făcut peste 100 de analize și studii pentru RAND Corporation sau Pentagon, pentru NATO sau alte țări europene.

http://www.contributors.ro/sinteze/%E2%80%9Caparare-onesta%E2%80%9D-pentru-o-noua-paradigma-a-apararii/

Interviu MARIAN ZULEAN: DR. Zbigniew Brzeziński – un portet cu afecțiune

10 July 2017 by · Leave a Comment
Filed under: Anunturi 

http://www.lapunkt.ro/2017/06/26/interviu-marian-zulean-dr-zbigniew-brzezinski-un-portet-cu-afectiune/

Academia de Științe ale Securității Naționale: inteligența intelligence-ului românesc (I)

10 July 2017 by · Leave a Comment
Filed under: Publicistica 

Acum aproape doi ani am aflat că România a căzut pe ultimul loc în clasamentul Indicele Inovării al UE și că o parte din banii de cercetare au fost risipiți pentru sprijinirea unei clientele instituționale, nerespectându-se astfel prevederile Strategiei CDI 2007-2013 de alocare a granturilor, preponderent pe bază competiţională.

În articolul „Academiile” – Aici sunt banii dumneavoastră!, publicat de Contributors, în iulie 2015, puneam în evidență faptul că, pe lângă Academia Română, mai existau alte 4 academii „de consacrare”, respectiv Academia de Științe Medicale, Academia de Științe Tehnice din România, Academia de Științe Agricole și Silvice și Academia Oamenilor de Știință din România iar membrii acestor academii primesc venituri pentru tot restul vieții (rente viagere). Cazul cel mai spectaculos şi controversat era cel al creării Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), prin Legea nr. 140/2015, lege ce transforma Academia de Științe Militare, născută încă din 2012, care ar fi trebuit inițial să se autofinanțeze.

Jurnaliști precum Emilia Şercan sau Melania Cincea și site-uri ca Hotnews și Euractiv au realizat investigații în profunzime despre „fenomenul ASSN”. Dar, în afară de demisia câtorva „academicieni”, sub presiunea jurnaliștilor, și publicarea unor informații, nu s-a întâmplat mare lucru de atunci. ASSN a primit anul acesta un nou buget, cu rente viagere, bine mascat în bugetul Educației, asta în timp ce puținii bani alocați cercetării se evaporă, iar cercetătorii fac apeluri disperate [i]. Două proiecte, ce propuneau stoparea finanțării ASSN au căzut în Parlament la finalul anului 2016, respectiv la începutul anului 2017. Mai mult decât atât, a fost creată Academia de Științe Juridice iar proiectul înființării unei Academii de Științe ale Managementului se află în Parlament. Țării cât mai multe academii (cu rente viagere)!

Scopul acestui articol este limitat, acela de a face o analiză a performanței ASSN.

http://www.contributors.ro/administratie/academia-de-%C8%99tiin%C8%9Be-ale-securita%C8%9Bii-na%C8%9Bionale-inteligen%C8%9Ba-intelligence-ului-romanesc-i/

Romanian public administration reform 2.0: using innovative foresight methodologies to engage stakeholders and the public

10 July 2017 by · Leave a Comment
Filed under: Anunturi, Articole recente, Publicistica 

The purpose of this practice-oriented paper is to look at a recent, late-phase development in public administration (PA) reform in Romania, specifically the drafting of the recently adopted national Strategy on Strengthening the Efficiency of Public Administration (2014-2020). In particular, the paper focuses on the opportunities and limits of outsourcing the building of the vision underlying the strategy and the prioritization of strategic objectives. The article’s story is also placed in the broader context of agencification literature and, more specifically, the involvement of executive agencies in policymaking.http://www.emeraldinsight.com/doi/pdfplus/10.1108/FS-09-2016-0047

Generalii lui Trump. Va deveni America un ”stat-garnizoană”?

21 January 2017 by · Leave a Comment
Filed under: Anunturi 

Pe 20 ianuarie a.c., Donald Trump va fi învestit ca președinte al SUA. Deși era de așteptat ca apropierea ceremoniei de depunere a jurământului să aducă serenitate și acceptarea rezultatului votului, dimpotrivă, asistăm la o escaladare a tensiunilor politice și la plantarea unor câmpuri minate, pentru Administrația Trump. Pe zi ce trece apar noi temeri și scenarii fataliste promovate, la nivel global, de către „o anumită parte a presei”. Un asemenea scenariu catastrofic se referă la faptul că generali în rezervă vor ocupa posturi importante în Administrația Trump, ceea ce va duce la construirea unui stat militarist și, implicit, va crește pericolul declanșării unui război. O critică, în acest sens, a progresiștilor ”, preluată de TomDispatch.com, este făcută de William J. Astore într-un articol cu titlul ”Too many generals spoil democracy.

Continuare…

Romania educata securistic

5 June 2016 by · Leave a Comment
Filed under: Anunturi 

Dezvăluirile făcute de jurnaliști de investigație, precum Emilia Șercan, Sidonia Bogdan, Iulia Marin, Melania Cîncea sau Cristian Pantazi și Raluca Pantazi [i], au pus în lumina reflectoarelor problemele plagiatelor din școlile doctorale de științe militare, ordine publică și informații, ”mașinațiunile” de ascundere a unui fenomen mai puțin cunoscut publicului larg, ce conduc la ipoteza că ar exista un mecanism paralel și nedemocratic de selecție a elitelor puterii, fără respectarea criteriilor de integritate academică și a normelor democratice. Cazul Gabriel Oprea a fost doar hârtia de turnesol, care exemplifică gravitatea fenomenului și lipsa unor mecanisme de control a calității învățământului sau a unui mecanism de control democratic, în acest domeniu. Probabil că, fără moartea polițistului Gigină și fără tragedia ”Colectiv”, mecanismele de investigație juridică nu ar fi reacționat doar la investigațiile jurnalistice privind plagiatul și, poate, am fi avut azi un prim-ministru ”tehnocrat”, conducător de doctorate plagiate în științe militare. Dincolo de cazurile respective, destul de grave în sine, îmi propun să analizez cât de mare este răul, să explic fenomenul și să încerc să propun câteva soluții.

Științe militare, informații și ordine publică (sMIOP) în UE: Cum e România altfel?

Pentru a trage concluzii relevante este bine să vedem cum funcționează acest domeniu academic în Europa. Trebuie să comparăm ca să scăpăm de etnocentrism, spunea Mattei Dogan. Chestiunea de bază este aceea că, în majoritatea țărilor europene, domeniul respectiv nu este considerat o știință, ci o artă, iar transmiterea cunoștiințelor de la o generație la alta se face printr-un sistem de învățământ vocațional. De aceea, din cele 28 de țări ale UE, doar în Bulgaria mai există școală doctorală similară, pe domeniul științe militare, la Universitatea Națională ”Vasile Levski”. O carte foarte interesantă, a lui Sylvain Paile-Calvo, este în curs de publicare la editura UE, cartea fiind teza sa de doctorat, publicată la Luxemburg[ii].

Din analiza comparativă a lui Sylvain Paile rezultă că, în UE, mai sunt doar câteva academii militare care oferă doctorate în științe militare; dar științele militare sunt definite fie ca un domeniu social, fie ca unul tehnic. Astfel, Academia Regală din Belgia oferă posibilitatea unor studii doctorale în științe aplicate, cele două academii ale Bundeswehr oferă programe doctorale în domenii precum nanotehnologii, cybersecurity sau tehnologii aeronautice. Academia ”Saint-Cyr Coetquidan”, din Franța, nu oferă programe doctorale, cu toate că gestionează proiecte de cercetare, în domeniul istoriei militare și a RI, științe politice și științe sociale, informatică sau drept internațional. Dintre fostele țări socialiste, Cehia oferă doctorate la Universitatea de Apărare, dar în domenii precum economie, management, logistică, tehnologie militară, protecție civilă etc iar Slovacia, în domenii precum apărare și securitate, mecanică, comunicații militare și sisteme informatice. Țări cu tradiție militară, precum Austria sau Suedia, nu oferă deloc doctorate la academiile militare.

O situație interesantă o găsim într-o țară non-comunitară, Elveția, unde academia militară este o secție a Swiss Federal Institute for Technology și unde se studiază leadership, sociologie militară, istorie militară sau strategie ca subdomenii ale științei militare (dar nu la nivel de doctorat).

În SUA, cele 3 academii federale, U.S. Naval Academy (Annapolis), the U.S. Military Academy (West Point), US Air Force Academy (Colorado) nu oferă doctorate în științe militare ci doar training vocațional iar G.I. Bill permite ofițerilor de rang superior să facă doctorate la universități civile. Este celebru cazul generalului David Petreus, care a făcut o stralucită teză de doctorat în relații internaționale/studii de securitate la Princeton University, pe tema contrainsurgenței.

România este altfel! Domeniul academic, denumit ”științe militare”, s-a dezvoltat fulminant, după 1990, în cadrul Academiei de Înalte Studii Militare (ulterior UNAp), dar și în celelalte academii militare, ale MAI și SRI. Astfel, în perioada 2009-2010, doar la UNAp existau circa 65 de conducători de doctorat și 466 de doctoranzi. După aplicarea Legii educației nr.1/2011 s-a produs o restructurare și o recalibrare a domeniului de doctorat, în anul 2016 fiind anunțate doar 78 de locuri, pentru cei 30 de conducători de doctorat. Jurnalista Melania Cîncea a obținut cifrele de școlarizare în domeniile de studii doctorale de la UNAp și Academia de Poliție, din perioda 2000-2014, iar cifra este fantastică: Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” a acordat 933 de titluri de doctor iar Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” a acordat 455 doctorate, dintre care 232 în domeniul Drept iar, restul, în domeniul Ordine Publică[iii]. Dintr-un răspuns ulterior, obținut de la Academia Națională de Informații, rezultă că au fost acordate 68 de titluri de doctor în informații, între 2007 și 2014. Rezultă un total de 1500 de doctori în sMIOP, într-o perioadă de 15 ani, adică 100 doctori/an, majoritatea covârșitoare a doctorilor fiind civili din politică, administrație publică sau firme private. Un ofițer mai hâtru îmi mărturisea că, atunci când vizitează sediul ministerului și citește pe toate ușile șefilor ”gl.mr.dr” crede că a nimerit la… Spitalul Militar.

Surse din interiorul MAPN, MAI sau SRI povestesc că există cazuri în care șoferi ai generalilor sau chiar paznici de vânătoare au obținut titlul de doctor în științe militare sau ordine publică. Poate nu ar fi lipsit de sens să se redeschidă dosarul, din 2009, despre care vorbea jurnalista Ondine Ghergut, în care erau sesizate fapte de corupție în acordarea titlurilor de doctor și a titlurilor academice[iv].

Un alt domeniu de expansiune al învățământului militar este cel al ”colegiilor”, destinate instruirii militarilor și civililor interesați de domeniul studiilor de securitate și apărare sau care vor fi ocupa funcții în statul român. Există și în SUA o instituție cu profil asemănător, National Defense University, care acordă atât militarilor cât și civililor certificate executive dar și diplome de master, cum ar fi Master of Arts in Strategic Security Studies (CISA), Master of Science in National Resource Strategy (ICAF), Master of Science in Joint Campaign Planning and Strategy sau Master of Science in National Security Strategy.

Problema colegiilor românești este legată de expansiunea lor rapidă, de magnitudinea cifrei de școlarizare dar, mai ales, de impactul diplomei de absolvire a acestor colegii asupra procesului de ocupare a unui post de rang înalt în administrația publică. După succesul Colegiului Național de Apărare (din MapN) care, de la înființare (1992) până în prezent, a produs 3159 de absolvenți (conform site-ului actual al CNAp) au mai fost înființate alte două colegii: Colegiul Naţional de Afaceri Interne (al MAI) și Colegiul Naţional de Informaţii (al SRI).

O investigație recentă a Pressone dovedește că 1/5 dintre parlamentarii României din actuala legislatură au absolvit cursurile Colegiului Național de Apărare, 7 dintre ei fiind șefi de partide[v]. Investigația respectivă critică modul de desfășurare a cursurilor, calitatea profesorilor și lansează suspiciuni privind cheltuielile din bugetul paralel, derulat prin Fundația CNAp. Sunt convins că jurnaliștii de la Pressone vor extinde investigația și asupra celorlalte două colegii, care sunt mult mai puțin transparente, nu se știe nici numărul de absolvenți și nici bugetul derulat prin fundațiile respective, altfel vor fi acuzați de parti-pris sau că investigația focalizată pe CNAp este orchestrată de serviciile de informații. Cristian Câmpeanu, de la ”România liberă” cerea imperativ: ”Curăţaţi Academia de Informații și Colegiul de Apărare sau desfiinţaţi-le!”.

Dar expansiunea ”sMIOP” nu se oprește aici. A fost relevat, recent, cazul ”academiilor de consacrare”. Am fost printre primii care a semnalat, din 2015, faptul că există alte 6 academii, paralele Academiei Române, care primesc alocații bugetare fără să fie condiționate de performanță, în timp ce ANCS nu a mai oferit granturi, timp de 4 ani. Între ele, Academia de Studii de Securitate Națională, ai carei membri (min. 50- max. 200 ), numiți de Gabriel Oprea, Toma Gheorghe și George Maior, primesc o rentă viageră de 2700 Ron doar pentru că au fost selectați de cine trebuie. Doi dintre cei trei membri fondatori au un indice Hirsch Scholar 2, echivalent cu al unui student postdoc român din domeniul științe sociale. Pentru detalii privind această academie puteți citi, între altele, articolul meu ”Academiile” – Aici sunt banii dumneavoastră!” sau pe cel al Emiliei Șercan, cu titlul ” Stâlpii societății. Cine sunt membrii Academiei de Științe ale Securității Naționale”[vi]. De remarcat că, mai există și o secție de științe militare de 22 de membri, în cadrul Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR), cu aceleași drepturi ca ale membrilor ASSN.

Cred că am prezentat destule date factuale, care dovedesc faptul că am asistat la un proces de creștere explozivă a domeniului sMIOP și de construire a unui domeniu de doctorat quasi-inexistent în alte țări europene, pe baza unui curriculum de secol XIX și a lipsei unor reguli clare și transparente de evaluare a calității învățământului și cercetării. Epifenomenul cel mai dureros este acelă că, odată obținută diploma de doctor în științe militare, posesorul ei devine profesor la o universitate civilă într-un domeniu conex. Alții folosesc această diplomă ca ”bilet de intrare” într-o funcție publică de rang înalt. Deci vina nu este, decât parțială, a academiilor militare ci a sistemului de promovare din viața civilă. Recent, sub pretextul ”dezvoltarii culturii de securitate” există chiar propuneri de a intra în universitățile civile și a dezvolta programe comune cu universități de prestigiu. Acest lucru ar putea fi benefic pe termen lung, după curățarea prealabilă a academiilor de plagiate doctorate și selecția profesorilor pe baza unor criterii acceptate internațional.

Dacă am arătat mai sus, cu date și cifre, cum este România altfel, ar trebui să ne întrebăm, mai departe: ”De ce e România altfel?”

O primă ipoteză este oferită de moștenirea istorică. Oferirea doctoratului și a titlului de academician unei analfabete, precum Elena Ceaușescu, a creat precedentul dar și apetitul noilor politicieni de azi pentru titlul de doctor. O altă ipoteză ar fi aceea că inovarea, în comunism, se realiza, mai degrabă, ca transfer tehnologic al produselor furate de către serviciile de informații (DIE) din Occident, așa cum mărturisesc câțiva rezerviști (I.M. Pacepa, de exemplu). O ultima ipoteză, de tip path-dependency, este aceea a existenței ”negrișorilor”, a unor subordonați care scriau teze de doctorat sau cărți pentru superiorii lor. Imi amintesc un sfat al unui colonel, care spunea că, dacă văd o carte cu 5 autori, dintre care primii 4 au titluri și grade mari, gen general dr.ing. X și un al cincilea, cu grad de căpitan, să fiu sigur ca ultimul este cel care a scris cartea. O ipoteză-corolar, pe care o lansez aici este aceea că am asistat, în România ultimilor 25 de ani, la o tranziție controlată, un fel de ”managed democracy a la russe”, în care normele controlului democratic civil au fost doar scrise pe hârtie dar nimeni nu a verificat serios funcționalitatea controlului democratic civil și internalizarea acestor norme. Faptul că asistăm la expansiunea sMIOP și chiar la crearea unor academii de consacrare, care nu au corespondent nicăieri în UE, trebuie să ia sfârșit!

Ce este de făcut?

Aș sugera, mai întâi, elaborarea unei strategii de re-fondare a domeniului, nu doar o reformă incrementală. Este evident că s-au făcut pași importanți, după LEN nr.1/2011, dar ea este doar o reformă incrementală. Pilonii pe care ar trebui să stea acea strategie ar putea fi:

”Re-militarizarea” învățământului militar și organizarea sa ca învățmânt vocațional, în prezent oferindu-se absolvenților academiilor categoriilor de forțe diplome de administrație publică sau de inginerie și nu abilități, competențe și cunoștințe militare, necesare pe câmpul de luptă;
Evaluarea școlilor doctorale din domeniul ”științe militare, informații și ordine publică” și oferirea de doctorate profesionale, în cadrul acestor școli, diferite de doctoratele științifice; evaluarea ar trebui să înceapă cu verificarea tuturo tezelor de doctorat;
Semnarea unor parteneriate cu universitățile civile, pentru instruirea în domenii precum management, sociologie militară, relații internaționale sau studii de securitate, după modelul GI Bill, din SUA;
La nivel strategic să se organizeze programe de training vocațional de tip ”joint”, în care absolvenții să fie capabili să îndeplinească funcții ce țin de cele 3 domenii; științe militare-informații-ordine publică;
În final, am putea numi acest proiect ”Transformarea sistemului de securitate 2.0!”
NOTE_________

[i] Aceste investigații pot fi găsite, între altele, pe Contributors, Hotnews, Blog de investigații, Pressone sau arhiva revistei 22 și a ziarului România liberă.
[ii] Vezi Sylvain Paile-Calvo, “From European mobility to military interoperability – Exchanging young officers, knowledge and know-how”, EU Publishing Press, Luxembourg, 2016.

[iii] Vezi Melania Cîncea, ”SRI ţine departe de ochii presei numele doctorilor Academiei Naţionale de Informaţii şi cele ale îndrumătorilor lor de doctorat”, Timpolis, 19.11.2015, disponibil la: http://timpolis.ro/sri-tine-departe-de-ochii-presei-numele-doctorilor-academiei-nationale-de-informatii-si-cele-ale-indrumatorilor-lor-de-doctorat/

[iv] Ondine Ghergut, ”U.M. 15000 euro. În afacerea “Academia Militara”, 100 de ofiteri suspecti de coruptie”, România liberă, 13.03.2009, disponibil la: http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/u-m–15000-euro–in-afacerea–academia-militara—100-de-ofiteri-suspecti-de-coruptie-148610

[v] Vezi Iulia Marin, ”Clepsidra puterii: Colegiul Naţional de Apărare”, Pressone, 11.05.2016, disponibil la: https://pressone.ro/clepsidra-puterii-colegiul-national-de-aparare

[vi] Articole disponibile la adresele: http://www.contributors.ro/editorial/%E2%80%9Dacademiile%E2%80%9D-aici-sunt-banii-dumneavoastra/ și https://pressone.ro/stalpii-societatii-cine-sunt-membrii-academiei-de-stiinte-ale-securitatii-nationale/

http://www.contributors.ro/administratie/educatie/romania-educata-securistic/

Next Page »