Interviu Comunitatea liberala
Marian Zulean, sunteți una dintre vocile mediului academic cele mai consecvente pe tema controlului civil al serviciilor de informații. Vă propunem să începem această discuție de la regimul lui Vladimir Putin, fost ofițer KGB la Dresda în timpul URSS-ului, care acum conduce un regim controlat, potrivit analiștilor, de siloviki, respectiv oameni proveniți din serviciile militare sau de intelligence care au trecut pragul spre politică. Cum ar trebui să ne raportăm la această evoluție și cât de periculoasă este pentru standardele democratice interferența foștilor agenți din structuri de forță cu procesele democratice pentru cazul regimului lui Putin?
Interviu Ziare.com
“Junta securista de la Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale se ramifica intr-o retea de grupuri de interese aflata deasupra legii”
„2% din PIB”: fake news pentru liniştea noastră
Dacă cineva întreabă despre riscurile de securitate, pregătirea apărării sau despre ameninţarea revizionismului rus, politicianul îţi va răspunde că „…2% din PIB”. O căutare pe Google ne lămureşte despre acest angajament cert al României, o spun cu emfază politicieni precum Liviu Dragnea, Mihai Fifor, Gabriel Leş sau Klaus Iohannis şi o amplifică jurnaliştii de serviciu. Şedinţa CSAT recentă nici măcar nu mai ia în discuţie direct această cifră, bugetul de securitate naţională (ce include şi bugetul serviciilor de informaţii şi al MAI) primind aviz favorabil, în şedinţa din 19 decembrie a.c Citeste articolul la: https://newsweek.ro/marginalia/marian-zulean-2-din-pib-fake-news-pentru-linistea-noastra
Democratic control of Romanian intelligence after three decades: quis custodiet ipsos custodes?
ABSTRACT
Romania faced one of the most dramatic transitions from authoritarian communism to become a democracy and a member of the North-Atlantic Treaty Organization (NATO) and the European Union (EU). The backbone of building a democratic society has been civilian control of the military. This article briefly describes the norms and institutions of democratic control of the intelligence services in Romania and assesses how the mechanisms of democratic control have worked in practice after almost three decades of reform. We argue that many of the post-1989 reforms have been only superficial implemented and monitored, particularly after Romania joined NATO and the EU. The article concludes that the democratic control of intelligence in Romania is an unfinished business. There are structural shortcomings embedded in the process of democracy consolidation that need to be addressed.
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/14751798.2018.1529103
An Eastern European view on great power politics- Egmont Commentary
Last July’s meeting in Helsinki between Presidents Trump and Putin greatly concerned the states of Eastern Europe. Helsinki is a highly symbolic venue for them, since this is where the CSCE Final Act was signed in 1975. The principal gain that the USSR claimed back then was the recognition of post-Second World War borders, while the advantage that the West claimed was the acknowledgement of human rights. Some argue that the latter was so important that it led to the defeat of USSR – an event that Putin considers to be the worst geopolitical catastrophe in Russian history.
Available at: http://www.egmontinstitute.be/an-eastern-european-view-on-great-power-politics/
Bugetul apărării: am un leu şi vreu să-l beu?
“Frontul” este la graniţa României, paradigma de securitate s-a schimbat, confruntarea marilor puteri este explicită iar noi pare că am luat ajutorul social şi mergem la cârciumă.
http://www.contributors.ro/administratie/bugetul-apararii-am-un-leu-si-vreu-sa-l-beu/
MARIAN ZULEAN PRIVATE COLLECTION
MARIAN ZULEAN PRIVATE COLLECTION
The Marian Zulean personal collection is an illustration of the fact that any act of cultural opposition is dependent on the societal context that generates it. It implicitly highlights the fundamental difference between Romania and other communist states in the last years of the period 1980–1989. The more than 400 newspapers, magazines, brochures and books, originating especially from the Soviet Union in the Gorbachev period, epitomise a reformist political discourse that had become relatively official in the rest of the Soviet bloc, but was considered dangerous by the Romanian Securitate.
“Apărare onestă”
”Apărarea onestă” este o metaforă ce ar trebui să definească o nouă paradigmă în managementul politicilor de apărare, conform unei analize propuse de Thomas-Durell Young în cartea Anatomia instituțiilor de apărare din țările europene post-comuniste. Mirajul modernizării militare. Cartea reprezintă încununarea experienței de o viață a unui cercetător și consultant militar de la Naval Postgraduate School (Monterrey, SUA), care a făcut peste 100 de analize și studii pentru RAND Corporation sau Pentagon, pentru NATO sau alte țări europene.
http://www.contributors.ro/sinteze/%E2%80%9Caparare-onesta%E2%80%9D-pentru-o-noua-paradigma-a-apararii/
Interviu MARIAN ZULEAN: DR. Zbigniew Brzeziński – un portet cu afecțiune
Academia de Științe ale Securității Naționale: inteligența intelligence-ului românesc (I)
Acum aproape doi ani am aflat că România a căzut pe ultimul loc în clasamentul Indicele Inovării al UE și că o parte din banii de cercetare au fost risipiți pentru sprijinirea unei clientele instituționale, nerespectându-se astfel prevederile Strategiei CDI 2007-2013 de alocare a granturilor, preponderent pe bază competiţională.
În articolul „Academiile” – Aici sunt banii dumneavoastră!, publicat de Contributors, în iulie 2015, puneam în evidență faptul că, pe lângă Academia Română, mai existau alte 4 academii „de consacrare”, respectiv Academia de Științe Medicale, Academia de Științe Tehnice din România, Academia de Științe Agricole și Silvice și Academia Oamenilor de Știință din România iar membrii acestor academii primesc venituri pentru tot restul vieții (rente viagere). Cazul cel mai spectaculos şi controversat era cel al creării Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), prin Legea nr. 140/2015, lege ce transforma Academia de Științe Militare, născută încă din 2012, care ar fi trebuit inițial să se autofinanțeze.
Jurnaliști precum Emilia Şercan sau Melania Cincea și site-uri ca Hotnews și Euractiv au realizat investigații în profunzime despre „fenomenul ASSN”. Dar, în afară de demisia câtorva „academicieni”, sub presiunea jurnaliștilor, și publicarea unor informații, nu s-a întâmplat mare lucru de atunci. ASSN a primit anul acesta un nou buget, cu rente viagere, bine mascat în bugetul Educației, asta în timp ce puținii bani alocați cercetării se evaporă, iar cercetătorii fac apeluri disperate [i]. Două proiecte, ce propuneau stoparea finanțării ASSN au căzut în Parlament la finalul anului 2016, respectiv la începutul anului 2017. Mai mult decât atât, a fost creată Academia de Științe Juridice iar proiectul înființării unei Academii de Științe ale Managementului se află în Parlament. Țării cât mai multe academii (cu rente viagere)!
Scopul acestui articol este limitat, acela de a face o analiză a performanței ASSN.
http://www.contributors.ro/administratie/academia-de-%C8%99tiin%C8%9Be-ale-securita%C8%9Bii-na%C8%9Bionale-inteligen%C8%9Ba-intelligence-ului-romanesc-i/
